Povestea creativilor din spatele reclamelor Alka și triggeru’ feministelor

Salut, Internetule și bine ai venit pe Modă, pe bune?. Eu sunt Ana și scriu aici de 4 ani de zile, iar articolul de astăzi nu este destinat să dea triggerul ăla blanao nimănui, sau să lingă în cur vreun brand, ci să o zică p-aia dreaptă. În cazul în care nu aveți ochi pentru că vi i-ați înlocuit de curând cu o pereche de bile anale, peste tot, prin oraș, avem parte de aceste minunății ale Publicității românești. Aceste HAI SĂ FACEM CEVA CREATIV-uri. Aceste outdoor-ul care sunt mai mult backdoor-uri, dacă știți ce vreau să zic. Aceste EU-SUNT-CREATIV-IAR-GLUMIȚELE-VÂND. Aceste…aceste treburi.

Din ce am înțeles eu, din proasta mea informare din analele (hehe, da) Interneților, o asociație de feministe și-a luat triggerul ăla COLOSAL. Despre ce feministe e vorba? Să fim informați, zic. Nu? Gagicile de la Centrul Filia, cât și alte pizde mișto din Coaliția pentru Egalitate de Gen, au sesizat CNCD cu privire la reclamele astea lame AF.

Să vă dau câteva exemple de reclame:

Și multe alte exemple.

Articolul ăsta nu face caterincă de triggeruială, sau susține vreo mișcare feministă. Ce vreau eu să zic cu el este o poveste mai veche decât lumea, pe care oamenii nu o înțeleg. Toată lumea aruncă fix cu rahat în creativii din spatele campaniei. Vai, dar ce fel de oameni au făcut reclamele astea? DAR CE ANIMALE! Wow, dar ăștia nu-și iubesc mamele! Nu-și respectă prietenele! Bat copii mici în parc, seara, când nimeni nu se uită. DE ASTA NU MERGE NIMIC ÎN ȚARA ASTA! PENTRU CĂ ACEȘTI CREATIVI!

Să vă explic o treabă.

Eu sunt un specimen d-ăsta, CREATIV.

Iar situația merge cam așa:

Ești în agenție sau într-un departament de Marketing. Vii la muncă fix ca un om normal, la orele din contract. Bei o cafea, bagi o țigară, te uiți în programul cu taskuri și-ți pui mâinile în cap. Ai o zi sinistră și începi să te întrebi când pula lui Leo Burnett o să apuci să trimiți clientului toate livrabilele la timp astăzi. Și printre 1500 de ședințe SPONTANE, colegi care-ți fut retina cu poze cu copiii lor neinteresanți și poveștile de slăbit ale Conuței de la recepție, care te-a prins în drum spre baie, vine BRIEFUL ĂLA GROSU’, TATICULE! E clientul ăla la care TREBUIE să câștigi pitch-ul, că doar na, salariile voastre depind de asta, festivalurile de vara asta și următoare depind, berea aia artizanală pizdoasă tot de asta depinde și adidașii aia pe care-i postezi pe grupuri de specialitate sunt și ei în joc. Să nu mai vorbesc de utilități și mâncare, ba chiar cartela de metrou. Nu vă gândiți că noi, creativii, avem salarii colosale. Așa cât să ne prefacem că suntem bogați, dar să ne scăldăm în haine de la SH, gen.

Așadar, toată viața ta de CREATIV e la mijloc. Vine șăfuțul la tine. Bă, a venit un brief dubios! Asculți situația. Ai niște napolitane ALKA, pe care nu le mai mănâncă nici mă-ta mare, prefera d-alea vărsate, de la diverse buticuri de cartier. Deci nimeni. Toată lumea sare cu idei care mai de care de Lion/Clio/Cannes pula-n-pizdă. Simți în ședința aia că-ți iese inteligența pe gură. Și apoi, ECHIPA se chinuie să lipească ideile alea într-o prezentare. Așteaptă ca niște maimuțe inconștiente răspunsul de la client și BAM! A venit mailul ăla blanao. Bines, boss! Ce scrie acolo? Păi, clientul vrea să vindem napolitanele mai 50 shades of Grey așa. Cum coiț? Păi, dacă asta vrea. Noi asta facem. TEXTE SEXY CU NAPOLITANE! Bam. Așa s-a născut această campanie pe sex, pe discriminare, pe de toate. Cum adică pe de toate? DOAR ÎI PLACE CREMA CU OCHII ANKIJI LE PRINDE DIN AER.

HAI SĂ SCRIEM PE O FOAIE TOATE EUFEMISMELE/GLUMELE SEXUALE/INNUENDO-URILE EVER.

Trimiți la client. Clientul e fericit. Bei și luna asta bere artizanală.

Nu glumesc cu ce zic aici. Am primit un brief în care trebuia să vindem produse de pescuit CU MESAJ SEXUAL. Clientul voia o campanie de Ziua Îndrăgostiților, așa că asta a primit. Ne-a mai menționat și propoziția: ”Așea mai 50 șeidz ăv Grei, gen”. 

Așadar, concluzia mea pentru voi este asta: nu creativii sunt de vină în cazurile astea. De multe ori, și știu că nu vrem să o auzim, doar facem ce ne spune clientul, mințindu-ne că we have free creative will. But sometimes, we don’t.


Dacă vă place ce scriu pe aici, am scris și-o carte mega cool, pe care o puteți cumpăra aici.