Despre alăptatul în public: Ceva natural și frumos sau grețos și deplasat?

Titlul este fix părerea mea despre alăptatul în public doar că sună cam așa: e ceva natural și frumos pentru comunitatea de mame și pentru alte câteva gagici cărora li s-a activat ceasul biologic, când de fapt e cam grețos și deplasat. Înainte să îmi spuneți că sunt o idioată, curvă, tatuată care nu apreciază frumusețea dată de la Dumniezo, trebuie să vă expun situația care m-a făcut să scriu despre tema asta:

Ora 10.00, în parcul Crângași, alergăm că altfel nu mă vedeți pe mine în afară casei în ultima vreme, pe o bancă era o tipă, cam de vârsta mea, lângă ea un moș puțin slinos, cu ochelari fumurii, care stătea cu o mână în buzunar. Am dat cam 3 ture de parc pe lângă ei. Tipa începuse să alăpteze. În prima tură. În a doua tură, moșul dubios s-a mutat mai aproape cu o bancă de ea, intițial era la 3. A treia tură am impresia că și-o cam freca în pantaloni, pusese și o sacoșă deasupra, iar mama nu observase.

Uite d-asta nu se face în public. Atragi asemenea nebuni.

Și mai am o teorie: eram într-o zi în metrou, o tipă scoate țâța, copilul începe să sugă și un miros destul de dubios mi-a intrat în suflet prin nas. Am simțit că mor de cât îmi venea să vomit în cerc prin metrou.

Nu aș alăpta vreodată în locuri publice din 2 motive: de ce să invit toți dubioșii idioți și să arăt tuturor țâțarnița mea? Mi se pare echivalentul voyeurismului să stau să mă uit în țâțele unei mame. E și un pic de exhibiționism la mijloc. Nici nu cred că e foarte igienic. Tu super transpirată, în metrou, praf, microbi, totul și gata, stai să alăptezi. Nu e nevoie de spectacol ca să îți hrănești copilul.

Și asta e o altă chestie care mă deranjează. Alăptătul în public chiar pare un spectacol. Toată lumea se uită, toți puleții ăștia mici care nu au văzut în viața lor o țâță, mai sunt femei scârbite, mai sunt toți dubioșii, bărbați cărora li se face rău. Nu e nevoie de așa ceva ca să îmi hrănesc copilul. Cumpăr frumos o pompă și scot laptele acasă și-apoi în metrou nu rup bilete la Cronicile Alăptatului în Public.

Mi se pare un lucru frumos și natural să fii mamă, dar alăptatul în public e total no no pentru mine din motivele enumerate mai sus. Nu jignesc mamele aici, dar alăptatul în public, pentru mine, este echivalentul gagicilor care poartă pantalonii atât de strâmți încât li se văd labiile. Îți vine să îi zici ceva gagicii, atrage toți obsedații și nici nu ai cum SĂ NU TE UIȚI.

Poate aș fi eu o mamă panicată cu microbii, sau să nu atrag tot felul de psihopați sau chiar nu îmi place mie să mi se vadă țâțele în public sau să mă dau în spectacol, dar nu aș face vreodată asta. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *